REPORTAJ // Bullyingul și cicatricele emoționale adânci pe care le poate lăsa asupra copiilor
Autor: Ilie Gulca / sursa: anticoruptie.md / data: 18.03.2021
Fenomenul de bullying în rândul copiilor și tinerilor a ajuns la un nivel alarmant în ultimii ani în Republica Moldova. Situația în cauză preocupă din ce în ce mai mult atât părinții și profesorii, precum și psihologii. Toți aceștia caută împreună soluții pentru a opri și a ridica nivelul de conștientizare asupra acestui fenomen care poate să lase cicatrici emoționale adânci încă de la nivelul copilăriei și care poate să modeleze ulterior comportamentul copilului ajuns la maturitate.
Odată cu tehnologizarea, bullying-ul a căpătat noi valențe, evoluând la fenomenul de „cyberbullying”, care definește hărțuirea online.
„În prima jumătate a anului 2020, am avut peste 70 de copii care s-au adresat cu astfel de situații, față de perioada similară a anului 2019, când am înregistrat 20 de cazuri. Este practic o creștere de peste trei ori”, a declarat specialistul în domeniul siguranței online din cadrul Centrului Internațional „La Strada”, Cristina Vașchevici.
Potrivit UNICEF, milioane de copii sunt expuși unui risc crescut să li se întâmple lucruri rele, pe măsură ce viața lor se deplasează din ce în ce mai mult pe internet în timpul blocării pandemiei COVID-19.
De pildă, o familie dintr-un oraș din sudul Moldovei se plânge că fiul lor de nouă ani este bătut sistematic la școală de colegii săi. Părinții copilului, la rândul lor, sunt considerați niște paria de către ceilalți localnici și chiar de unii profesori deoarece nu îl lasă pe băiatul lor să își rezolve problemele cu ceilalți copii de unul singur și pentru că au mers să-și caute dreptate în justiție pentru a-și apăra copilul.
De cealaltă parte, administrația școlii, a cercurilor de dans și volei, unde au fost reclamate incidente, ridică din umeri și invocă lipsa de probe. Am schimbat numele reale ale personajelor acestei povești, deoarece implică minori și nu am vrut să le dezvăluim identitatea
Problema familiei a început la grădiniță. După spusele lor, în mai 2017, mama lui Ștefan, a decis să-l pedepsească pe Nicu pentru că acesta l-a lovit, în joacă, pe fecioru-său.
Ulterior, pentru a atenua consecințele incidentului cu pricina, povestește mama lui Nicu, copilul a fost luat de la grădiniță și transferat, „mai devreme”, la școală, în clasa zero. În urma acestui incident, Nicu a suferit o traumă psihologică, fiindu-i depistate „teamă, neajutorare și onicofagie”, conform unei evaluări psihologice.
Conflictul de la grădință: „Ștefan, bate-l pe Nicu!”
La școală, inițial, „totul a fost bine” datorită faptului că cei doi copii au fost despărțiți, precizează părinții Ștefan. Numai că această situație nu a durat decât un an, până când cei doi s-au reîntâlnit.
„Băiatul nostru a început să vină cu vânătăi, cu îmbrăcămintea murdară… Mai mult, a început să ne ceară să mergem la altă școală”, spune mama copilului, acuzând un comportament de bullying față de Nicu atât la școală, cât și la activitățile extracurriculare.
Conform unui studiu, bullying-ul este un comportament repetat și intenționat prin care agresorul își rănește, persecută și intimidează victima prin diferite forme.
„Bullying-ul este un comportament repetat făcut cu intenție în relația cu aceleași persoane. Cel care inițiază acest comportament simte plăcere. Scopul este de a răni și agresorul vrea să își dovedească că este puternic în relația cu celălalt (victima), iar victima bullying-ului trăiește emoții de furie, frică, rușine. Mai sunt apoi și martorii sau audiența care și ei au rol important”, a explicat psihologul Ina Crasnojon într-un live al Fundației Terre des hommes Moldova.
În ultima vreme, bullying-ul este întâlnit la vârste tot mai mici – în instituții preșcolare și în școli primare – și tinde să devină „ceva normal”, dar are consecințe mult mai grave.
Din cauza că au mers la școală mai devreme, părinții lui Nicu suspectează că fiul lor se deosebește de colegii săi prin faptul că este mai mic. Acest fapt ar fi o cauză pentru care colegii lui Nicu au un comportament ostil față de el.
De partea cealaltă, învățătoarea lui Nicu, Snejana, ne-a declarat, pentru început, că are o clasă prietenoasă, „fără conflicte”. În opinia ei, Nicu nu este „josuț” și, nici din punct de vedere al vârstei, nu este cel mai mic.
„Dacă aș fi observat situații de bullying, eu, ca învățătoare, aș fi luat măsuri. Vreau să vă spun că acest copil [Nicu] nu a fost supărat de nimeni.”
Atitudinea învățătoarei lui Nicu este tipică majorității instituțiilor de învățământ din Republica Moldova. De multe ori, arată studiul citat mai sus, situațiile de bullying sunt tăinuite atât de către elevi, cât şi de către cadrele didactice.
Situațiile de bullying sunt, de obicei, tăinuite
Problemele au izbucnit la cercul de dansuri, în decembrie 2019, chiar înaintea începutul pandemiei de coronavirus. Aici, a mai avut loc o bătaie, susțin părinții lui Nicu, unde „ au participat mai mulți copii.”
Conducătorul cercului de dans, Mihail, preferă să vorbească la modul general despre cazul Nicu, evitând să ofere detalii precise despre ce s-a întâmplat în timpul orelor sale.
„Problema acestei situații este hiperprotecție parentală. Pot să fie vinovați oare toți din jur?… Copiii comunică între ei. Este, de fapt, o ambiție a părinților”, își dă el cu părerea.
Conform constatărilor psihologului, situația de la cercul de dans ar putea să ducă la retraumatizarea lui Nicu. „Mediul care ignoră personalitatea poate să fie nefavorabil pentru dezvoltarea psiho-emoțională a acesteia.”
După acest incident, Nicu a fost luat de la dans și dus la un cerc de volei, continuă părinții săi, dar și aici copilul a fost bătut din nou în septembrie 2020.
La rândul său, antrenorul Nicolae spune că nu a văzut nimic și că Nicu nu avea cum să aibă comoție din cauza unei lovituri de minge de volei, „de 300 de grame”.
„În timpul exercițiilor, nu s-a plâns, a alergat… Aruncau copiii cu mingile și l-au nimerit din întâmplare”, spune antrenorul, subliniind că Nicu ar fi un copil care se plânge „prea mult”.
După toate aceste incidente, Nicu, potrivit părinților săi, nu mai are o reacție normală la pericol. „Orice om, când cineva încearcă să îl bată, fie fuge, fie încearcă să se apere. Nicu nu face acest lucru. El stă și alții îl bat. Alți copii văd că el nu se apără și îl bat în continuare.”
De la bullying la cyberbullying
Semnalele de alarmă ale părinților lui Nicu au provocat, la rândul lor, o atitudine ireconciliabilă din partea celorlalți părinți. Ca urmare, bullying-ul împotriva lui Nicu s-a extins și în mediul online chiar în timpul pandemiei de coronavirus.
„Au redenumit un grup pe Viber al tuturor băieților: «Nicu, pleacă!», unde îi sunt adresate tot felul de amenințări: «Режиком замажу»; «O să te lovesc cu capul de perete.»”, spune mama lui N.
Violență în mediul online – cyberbullying-ul – este postarea în public a mesajelor și pozelor denigratoare la adresa cuiva. Cyberbullying-ul este mai răspândit, în principal, în școlile din mediul urban din Moldova, în rândul băieților și al elevilor din clasele liceale.
Directorul liceului, la fel ca toți ceilalți pedagogi, infirmă atitudinea ostilă față de Nicu. El califică reclamațiile părinților drept „ciudate”, spunând că tatăl lui Nicu „terorizează” profesorii cu reclamații la poliție și procuratură.
„Atunci când este o problemă, problemă pe care o invocă părintele, nu poate să fie ascunsă de elevi, profesori și dirigintă. În acest caz, nimeni nu a auzit nimic, nimeni nu știe nimic.”
„Se poate oare repeta acest lucru în trei colective – clasă, dans și volei?”, se întreabă și conducătorul cercului de dans, Mihail.
„Dacă ar fi să vorbim despre schimbări, am putea spune că a mai apărut o formă nouă ce se manifestă în mediul online – cyberbullying. Dacă ar fi să identificăm niște trăsături comune cu „bullying clasic” are, la fel, un caracter repetitiv, este intenționat și concertat către cineva și afectează la fel de tare persoana care trece prin această situație”, a explicat Cristina Vașchevici.
Cyberbullying-ul se poate manifesta pe rețelele sociale, pe platforme de jocuri, în aplicații de comunicare. Cum toată lumea a fost lovită de criza COVID-19, fenomenul a luat amploare.
„Într-adevăr, în perioada pandemiei, copii s-au pomenit în situația că trebuie să stea acasă. Acest lucru înseamnă și că problemele de relaționare sunt mai frecvente. Chiar un sondaj recent făcut pe profesori indică faptul că a doua cea mai mare problemă a elevilor în învățarea la distanță este cyberbullying-ul”, a mai explicat specialista
Ea a mai adăugat că și numărul sesizărilor online pe care le-a primit „La Strada” pe platforma sa online a crescut în timpul pandemiei.
UNICEF și partenerii lor precizează că peste 1,5 miliarde de copii și tineri au fost afectați de închiderea școlilor în întreaga lume. Mulți dintre acești studenți iau acum cursuri și socializează mai mult online.
Lipsa contactului față în față cu prietenii poate duce la asumarea unor riscuri sporite în timp ce timpul online crescut și nestructurat poate expune copiii la conținut potențial dăunător și violent, precum și la un risc mai mare de cyberbullying.
Petrecerea a mai mult timp pe platformele virtuale, spus specialiștii UNICEF, poate lăsa copiii vulnerabili la exploatarea sexuală online, deoarece prădătorii caută să exploateze pandemia COVID-19.
Cinci cauze administrative și una penală
Acum pentru violența aplicată împotriva lui Nicu există cinci cauze administrative în judecată și una penală. „Toate reclamațiile noastre despre bullying la adresa școlii nu au niciun răspuns. În cazul de la grădiniță, a fost deschis un dosar penal, în urma incidentelor de la cercurile de dans și volei, au fost deschise cauze administrative”, spun părinții lui Nicu.
„În trei cazuri, dosarele au fost reîntoarse la examinare. O cauză este la Curtea de Apel Comrat și alta – în instanța de fond. Dosarele administrative au fost întoarse la reexaminare din considerentul că domnul avocat Dandeș venea fără contravenient, chipurile, ele [mamele] știu… ele cunosc. La un moment dat, în recurs scrie că le-a fost încălcat dreptul la apărare și că procesul nu este unul echitabil”, detaliază avocatul Belinschi, reprezentantul familiei lui Nicu.
Avocatul celorlalți părinți nu a vrut să vorbească cu reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice, refuzând cel puțin să spună câți părinți reprezintă.
„Poziţia clienţilor reprezintă o informație confidențială între client şi avocat. Reieşind din rigorile prevederilor art. 58, alin. (2), al Statutului profesiei de Avocat, avocatul nu poate fi obligat de nimeni, nici de către client, să divulge astfel de informaţii.”
Toate aceste procese complică și mai mult relația dintre Nicu și colegii săi de clasă. Iar părinții lui o acuză pe învățătoare că încurajează comportamentul de bullying.
UNICEF și partenerii lor globali vin și cu o serie de recomandări de acțiuni preliminare pentru a atenua riscurile online pentru copii în timpul COVID-19:
Pentru guverne: să consolideze serviciile principale de protecție a copilului pentru a se asigura că acestea rămân deschise și active pe tot parcursul pandemiei; instruirea lucrătorilor din domeniul sănătății, educației și serviciilor sociale cu privire la efectele pe care COVID-19 le poate avea asupra bunăstării copiilor, inclusiv riscuri online crescute.
Executivele trebuie să intensifice inițiativele de sensibilizare și educaționale privind siguranța online a copiilor și asigurați-vă că furnizorii de servicii sociale, școlile, părinții și copiii sunt conștienți de mecanismele de raportare locale și au un număr de asistență de linii de asistență și linii de asistență locale
Industria tehnologiei informației, inclusiv platformele de rețele sociale: Asigurați-vă că platformele online au măsuri de siguranță și de salvgardare sporite, în special instrumente virtuale de învățare, și că acestea sunt în mod clar accesibile educatorilor, părinților și copiilor; să promoveze și să faciliteze serviciile de recomandare și linii de asistență pentru siguranța copiilor; elaborează politici standard de moderare care sunt aliniate la drepturile copiilor; să utilizeze măsuri de protecție încorporate în timp ce inovează, după caz, și să ofere conectivitate la internet pentru a îmbunătăți accesul copiilor defavorizați din gospodăriile cu venituri mici.
Pentru școli: să actualizeze politicile actuale de protecție pentru a reflecta noile realități pentru copiii care învață de acasă; să promoveze și să monitorizeze comportamente online bune și să se asigure că copiii au acces continuu la serviciile de consiliere la școală.
Pentru părinți: să se asigure că dispozitivele copiilor au cele mai recente actualizări de software și programe antivirus; să aibă dialoguri deschise cu copiii despre cum și cu cine comunică online; lucrați cu copiii pentru a stabili reguli pentru cum, când și unde poate fi utilizat internetul; să fie atenți la semne de suferință la copii care pot apărea în legătură cu activitatea lor online și să cunoască politicile din districtul școlar și mecanismele locale de raportare și aveți acces la numeroase linii de asistență și linii de asistență la îndemână.